Împărăția orhideelor - Orchis și pedeapsa divină

Imaginează-ți o zi luminoasă. Caldă, înăbușitoare, în fond însorită, excesul de raze fiind însă captat și dijmuit de câțiva nori cu forme fanteziste și rol mai mult decorativ, lățiți în puncte strategice ale înaltului alburiu. Simți nevoia să închizi ochii pentru a testa dacă arșița este la fel de fierbinte și atunci când te detașezi de lumină, concentrându-te exclusiv asupra picurilor de umezeală ce ți se formează, încăpățânați, pe piele între două atingeri fugare cu podul palmei. Când, într-un târziu, îi deschizi moleșită, îți trebuie câteva secunde bune pentru a realiza unde ești și a suprapune mental imaginea știută peste contururile care năvălesc brusc în câmpul tău vizual. E limpede că ești într-o grădină, și încă una dintre grădinile acelea cu vegetație luxuriantă și variată despre care mai mult ai citit decât ai avut prilejul să întâlnești vreodată. Îmbătată de multitudinea nuanțelor de verde care te osândesc la veșnic defavorabilă comparație, privirea ta stăruie minute în șir asupra împletiturii armonioase de plante și trunchiuri, iscodește cotloanele umbroase și desișurile încâlcite, pentru a alerga apoi printre tufișuri și de-a lungul aleilor netede, pe sub crengi plecate și bolte de flori, precum un sol sprinten trimis în recunoaștere de trândavul trup supus legilor imuabile care-l țintuiesc prea adesea la pământ împiedicându-l deopotrivă să se avânte către cer... 

Oftând încet a neîmplinire a cărei proporție nu poți decât să o ghicești, nici vorbă să ți se dezvăluie vreodată pe de-a-ntregul, te iei pe urmele agerului sol care a deslușit, ca de obicei, mult înaintea pașilor tăi șovăitori, poteca fermecată înspre locul pe care mulți îl numesc șoptit, înfiorându-se, împărăția orhideelor. Legenda spune că Orchis, fiu al unui satir și al unei nimfe, îmbinare perfidă între frumusețea mamei și instinctele animalice moștenite de la tată, invitat fiind la o petrecere bahică, a încercat să siluiască o preoteasă de-a lui Dionysos. Fapta sa a stârnit furia bachanalienilor care s-au azvârlit asupra lui și l-au sfâșiat în zeci de bucăți. Cu inima frântă, tatăl lui Orchis a cerșit îndurarea zeilor, înduplecându-i, iar trupul fără de viață al lui Orchis a fost transformat într-o frumoasă și firavă orhidee.