Capitala Republicii Maldive nu este neapărat genul de loc pe care să îl recomanzi mai departe. Dacă totuși hotărăști să îți faci drum până pe Malé Island, înarmează-te cu calm și răbdare. Orașul este murdar și aglomerat iar traficul un coșmar care-ți va persista multă vreme în memorie. De la aeroport pleacă frecvent bărcuțe înspre capitală, iar călătoria de 10 minute costă 1 USD sau vreo 10-15 rufiyaa maldiviene. O nimica toată, însă nu te aștepta la cine știe ce condiții de banii ăștia, consideră-te norocos dacă traversarea decurge fără probleme și respiră adânc pentru a-ți controla palpitațiile date de numeroasele bărci din jur care par a goni toate în direcția ta. Odată ce ai pus piciorul în capitală, caută să ajungi la piața de pește, locul înspre care converg toate recomandările de pe internet și de aiurea. Ideal ar fi să o vizitezi după prânz sau chiar mai pe seară, când pescarii întorși de pe mare își etalează țanțoși capturile proaspete. Nu te teme că ai să o ratezi chiar dacă mirosul vigilent te poartă mai întâi către hala cu pește afumat. Vei găsi într-un final și clădirea cenușie proptită pe stâlpi de susținere de un albastru spălăcit, cu pereți murdari și scorojiți, care adăpostește prețioasa pradă.
Locul nu este pentru fandosiți, așa încât dacă ești vreo duduie simandicoasă ieșită la plimbare în hainele de duminică, te sfătuiesc prietenește să faci stânga-mprejur și să dispari cu demnitate, altminteri s-ar putea sa afli că viața nu e toată numai parfum de roze. Piața de pește din Malé este curățată și dezinfectată zilnic, însă oricare ar fi imaginea idilică pe care ai avea-o în minte, peștii din piață tot morți sunt, chiar dacă faptul ăsta te surprinde.
Dacă însă pășești, fără false așteptări, în incinta pieței de pește și privești cu atenție în jur, vei descoperi o varietate uluitoare de specii: barbun, macrou, ton, pește-papagal, marlin, calmar și... toate celelalte, pe care în ciuda strădaniilor mele n-am reușit să le identific. Adevăratul spectacol al pieței, departe de a fi străin de multitudinea de culori, forme și mărimi ale peștilor din hală, îl reprezintă însă dexteritatea și viteza incredibilă a curățătorilor de pește...
Si eu as fi facut o multime de fotografii pestilor:). Alor mei nu le plac, nici macar in poze.
RăspundețiȘtergereA, da? Eu ma duc in fiecare piata de peste mai exotica pe care o prind, ultimele dati am fost in pietele de peste din Tanzania si Oman :-) De pescuit si mancat nu mai zic, daca as putea trai numai cu peste as fi cea mai fericita!
RăspundețiȘtergereSi eu sunt innebunit dupa pescuit dar si dupa pestele bine preparat . Am mostenit de la tatal meu o reteta de saramura ...mmmmmmm!!!! O voi aplica chiar astazi . Am fost ieri cu Bubu la o balta ...nu vrei sa stii cum " l-am lovit ..."
RăspundețiȘtergere@Radu: Tata e maestru in retete de peste, din pacate fiica lui cea mare nu s-a prea preocupat sa-i mosteneasca talentul :-)))
RăspundețiȘtergereNo bine ca-mi faci pofta, frumos iti sade! :-(
Vaiii, cand ma gandesc ce puteam face cu pestii aia...Un motiv in plus sa-mi doresc sa ajung in Maldive :)
RăspundețiȘtergere@Boabe de Cafea: Da, iti dai seama?! Eu am cumparat barbun si peste-papagal aici in Doha, barbunul l-am "gatit" deja (vorba vine, fiert + pus la cuptor nitel) insa inca nu mi-am facut curaj sa ma ocup de pestele-papagal. Plus ca e frumos tare asa colorat :-)))
RăspundețiȘtergerePietele de peste sunt foarte interesante, mereu imi fac drum pe la ele sa le vad. Asta seamana cu aia din Stone Town, la Nouackchott vand pestii direct de pe jos..dar parca mai conteaza!
RăspundețiȘtergere@Nicky: Da, la fel si eu :-). Asa e, si in Africa la fel ii vindeau, tot de pe jos. Bine, aici in Maldive macar era curat si far' de mirosuri, fata de duhoarea din Africa, mai ales in perioadele cu caldura si umiditate mare :-)).
RăspundețiȘtergere