Portugalia de la A la Z: Almourol

2 euro, un GPS și o zi însorită. De atâta ai nevoie pentru a-ți desfăta privirea cu imaginea fermecătoare a unui castel medieval situat pe o insulă stâncoasă din mijlocul râului Tejo, în chiar inima Portugaliei. Cu o origine  încă învăluită în mister și ziduri crenelate despre ale căror precursoare se spune că ar fi fost cucerite pe vremuri de romani și remodelate de vizigoți și mauri, castelul este unul dintre reperele istorice de bază ale Portugaliei, mărturie a Reconquistei portugheze dar și a influenței cavalerilor templieri pe aste meleaguri, făcând parte, alături de castelele Tomar, Zezere și Cardiga, din linia de fortificații cu scop defensiv ce se întindea de-a lungul râului Tejo. Se mai știe că în anul 1129, când trupele portughezilor au ajuns aici, castelul exista deja sub denumirea de Almorolan, ulterior fiind pus sub protecția Cavalerilor Templieri conduși pe atunci de Gualdim Pais, fondatorul mult mai celebrului castel Tomar. Tot ei au fost și cei care au inițiat, în 1171, lucrările de reconstrucție, castelul rămânând în mâinile lor până la pieirea Ordinului Templierilor. Abandonat și sortit paraginii, norocul i-a surâs din nou castelului Almourol abia în secolul XIX, când portughezii și-au dat seama că n-ar strica să-l renoveze, ba și să îl declare chiar monument național.

Stai la... Kurumba, cel mai vechi resort de lux din Maldive!

Și când spun "vechi", nu mă refer în niciun caz la dotări, pentru că, deși Kurumba este primul resort de lux care și-a deschis vreodată porțile vizitatorilor insulelor Maldive, facilitățile sunt ultimul răcnet iar serviciile, ca mai peste tot în resorturile de lux maldiviene, cel puțin de nota... două mii. Kurumba există încă din 1972, însă a fost refăcut complet în anul 2003. Se află pe o insulă privată de pe North Male Atoll, iar cu una dintre bărcuțele de mare viteză care brăzdează de câteva ori pe zi apele turcoaz ale insulelor nu faci mai mult de 10-15 minute de la aeroport. Lucru extrem de convenabil, dat fiind că o călătorie cu hidroavionul poate ajunge si la câteva sute de dolari de persoană, în funcție de distanța parcursă, și de regulă nu este inclusă în prețul (și așa suficient de usturător!) al sejurului. Și deși nici plimbarea cu speedboat-ul nu îți este oferită gratis, diferențele sunt, totuși, semnificative.

Un oraș într-un carusel (16)

Toulouse, februarie 2007.

Taiwan - lost in translation?

Când am ales sa merg în Taiwan am știut din capul locului că va trebui să mă descurc de una singură. Când însă alternativa la a pleca cu riscul de a te rătăci pe coclauri e să nu pleci deloc, decizia vine de la sine. Așa că am pus panica în cui și mi-am spus că orice ar fi n-am de gând să stau acasă.

Palpitațiile au început cu adevărat abia după ce m-am apucat să mă documentez. Căci da, mare lucru nu știam despre Taiwan înainte de a pleca și nici că-mi trecuse prin cap vreodată că am să călătoresc într-o bună zi taman acolo. Ce am aflat în urma documentării nu a fost deloc de natură a-mi îndepărta temerile, dimpotrivă. Majoritatea taiwanezilor nu vorbesc engleză, iar pasiunea mea pentru limbi străine s-a oprit la arabă. Bine, bine, recunosc că știu să mă prezint și să schimb două-trei vorbe în japoneză, însă taiwaneza, mandarina, chineza sau hakka, principalele limbi vorbite în Taiwan, îmi sunt complet străine și mă tem că așa vor și rămâne. În plus, Taiwanul nu este o destinație turistică dintre cele foarte căutate și nici dintre prieteni sau cunoștințe nu prea știam pe nimeni care ar fi putut să mă ajute cu vreun sfat. Adăugați la asta faptul că țărișoara asta are atâtea de arătat chiar și dincolo de Taipei încât nu ai cum să te limitezi la capitală decât dacă cine știe prin ce întâmplare ajungi acolo fără să știi de nici unele și doar pentru o zi-două, și îmi veți da dreptate că e inutil să încerci să reziști tentației. Cum însă eu aveam să petrec mai bine de o săptămână în Taiwan, mi-am lansat singură provocarea de a mă descurca nu doar în Taipei, ci și în împrejurimi, și am plusat jurându-mi că n-am să apelez la nici una dintre agențiile turistice taiwaneze care promiteau excursii comode în schimbul prețului - mult prea scump, dacă mă întrebați pe mine - al unei alergături cu sufletul la gură de la un obiectiv la celălalt!