Bird's Eye View over... Edinburgh

Dacă mă întrebi pe mine, un oraș care nu dispune de cel puțin un turn, o clădire cu platformă de observație panoramică  sau orice altă modalitate care să îți înlesnească contemplarea împrejurimilor de la înălțime, smulgându-ți indispensabilele exclamații admirative care încununează orice voiaj, nu e un oraș complet. Poate îți vine greu a crede, însă am întâlnit, în frecventele mele preumblări prin lume, suficiente orașe care prezintă un atare neajuns, fie că un astfel de obiectiv lipsește cu desăvârșire din peisaj, fie că acesta există, însă se află în renovare pe termen nedeterminat ori nu se ridică, în ciuda prețului deloc modest, la înălțimea așteptărilor sau măcar la o înălțime cât de cât acceptabilă care să îți reveleze ceva mai mult din chipul orașului decât niște biete acoperișuri banale și oareșce ziduri care le susțin. Din fericire, în Edinburgh posibilitățile de a-ți satisface setea de înălțimi revelatoare sunt nenumărate. Ți-aș fi putut vorbi despre 4 dintre acestea, dacă nu m-aș fi codit în repetate rânduri să urc pe Scott Monument – închinat, desigur, lui Sir Walter Scott, despre care trag nădejde că ai mai auzit vorbindu-se - și asta nu pentru că m-aș fi socotit nepregătită să dovedesc cele aproape 300 de trepte până în vârf, nici pomeneală, ci pentru că am avut mereu (și am și acum) impresia că nu are cine știe ce potențial panoramic. Dacă m-am înșelat, rogu-te nu mă lăsa să mă zbat în continuare în bezna ignoranței, îți promit că e primul lucru pe care îl voi face la următoarea vizită.

Dintre celelalte 3 posibilități testate de mine, îți spun cu mâna pe inimă că urcușul pe Calton Hill și la Edinburgh Castle se justifică oricum, darămite dacă mai ești și amator de fotografii de la înălțime! Dacă însă ai timp pentru un singur urcuș, unul singur, îndreaptă-ți numaidecât pașii către Arthur’s Seat, cel mai înalt vârf al grupului de dealuri formate pe locul unui fost vulcan și una dintre posibilele locații ale castelului Regelui Arthur, legendarul Camelot. Puține peisaje sunt la fel de ofertante, și mai puține îți vor dezvălui deopotrivă minuni gotice și reușite arhitecturale moderne, piscuri înzăpezite și insule cu poalele înfipte strașnic în mult agitata Mare a Nordului, monumente și muzee teribile, castele învăluite în mister ale căror istorii se cer depănate în șoaptă și parcuri generoase ale căror secrete se limitează la verdeața prematură a ierbii. Și singurul care va ști a câta oară ți-ai spus în gând „Fericire, numele tău e o zare senină”, va fi soarele, cel mai zgârcit dintre scoțieni.

Priveliştea de la Edinburgh Castle

Vedere de pe Calton Hill

Pe drum spre Arthur's Seat

Edinburgh Castle si St. Giles Cathedral văzute de pe Arthur's Seat

Parlamentul scoțian

Hollyrood Palace, reşedinţa oficială a Reginei