2015 - Șturlubaticul an al celor 7 continente (II)

Antarctica

Mi-am promis să nu mă las copleșită de nostalgie, deși vă spun drept că ușor nu e să lași să plece un an-vedetă precum 2015. Să nu regreți că se sfârșește un an care ți-a adus atâtea momente de bucurie și îndeplinirea celor mai arzătoare dorințe ar însemna că nu ești chiar în toate mințile și vreau să cred că mă situez la o distanță confortabilă de astă bănuială. Îmi înăbuș tot eu melancolia spunându-mi că anii nu-s oricum decât o unitate de măsură convențională a timpului iar 2015 poate, în fond, să dureze cât vreau eu. Zică-și el de mâine și 2016 de poftește, în noaptea asta am să-i culeg frumos rămășițele și am să le pun la piept într-un buzunăraș știut numai de mine de unde să poată fi extrase cu ușurință ori de câte ori mă va cuprinde dorul de ele. Și uite așa n-am să uit niciodată să-i fiu recunoscătoare și mai ales voi purta mereu cu mine sentimentul indescriptibil pe care îl aduc cu sine visurile transformate într-o bună zi în realitate.

2015 - Șturlubaticul an al celor 7 continente (I)

Ne-am tot făcut noi de cap binișor și anii trecuți, dar parcă în 2015 n-am avut astâmpăr. Bilanțul, potrivit însemnărilor pe care am grijă să le fac cu regularitate într-unul dintre deja faimoasele mele 7 carnețele, nu e chiar de trecut cu vederea: 23 de țări vizitate, dintre care 10 noi (am o senzație de deja vu!), al doilea an de trai în Dubai și anul în care în mod sigur am zburat cel mai mult și mai mult de când mă îndeletnicesc eu cu activitatea asta fabuloasă și extrem de rodnică mental și spiritual care este călătoritul. Dacă pun la socoteală faptul că am reușit, nici eu nu știu cum (în orice caz fără prea multă planificare!), să ajung într-un singur an pe toate cele 7 continente, ba chiar să îmi și îndeplinesc cele mai mari 3 dorințe în materie de călătorii (în ordine inversă Patagonia, Groenlanda și Antarctica), zic eu că ar fi mare minune dacă aș mai egala măcar vreodată astă performanță, că să o depășesc zău că nici nu mă mai avânt să sper! Pe de altă parte, am mai zis eu asta și despre anul 2012 și (ce bine-mi pare că) m-am înșelat...! 

Bird's Eye View over... Hong Kong

Hong Kong văzut pe fereastra camerei noastre de hotel

S-a scurs ceva timp de când accesul rezidenților la casele lor de pe Victoria Peak se făcea exclusiv prin intermediul palanchinelor cărate în susul pantelor abrupte de rânduri-rânduri de nefericiți cu psihicul tare și brațele vânjoase. Astăzi, urcușul nu mai e un lux destinat cu precădere claselor favorizate, drumul nu durează mai mult de câteva minute, iar plimbarea cu micul funicular stacojiu, zis Peak Tram și inaugurat în anul 1888, e mai mult decât orice altceva o călătorie de plăcere, un prilej de a admira siluetele îndrăznețe ale zgârie-norilor Hong Kong-ului pe care gradul ridicat de înclinare a pantei combinat cu percepția distorsionată a detaliilor exterioare și faptul că vehiculul se află în mișcare îi face să pară aduși de spate într-un gest pe care vizitatorii mai imaginativi l-ar putea interpreta drept un soi de reverență ceremonioasă. 

Acasă la Happy Feet (time lapse Antarctica)

Zic unii că Antarctica n-ar avea și n-ar fi avut nicicând populație nativă. Asta-i bună, păi și dumnealor ce-or fi atunci? :D

Mauritius în 11 fotografii panoramice

Șase ore de zbor, atâtea despart Dubaiul de Mauritius. Despart, am zis? Iertare, apropie sună mai nimerit și zău că ar fi fost păcat de Dumnezeu să nu profităm de astă apropiere, mai ales că Mauritius ne picase cu tronc încă de la prima întâlnire, prin luna a zecea a lui 2014. 

New York dus-întors pe autostrada boreală

Nu vă lăsați înșelați de aparențe și definiții terestre. Adevăratul motiv pentru care insomniacii nu dorm este frica de a nu lăsa nevăzute minunile lumii...

Baku - Unde pietrele glăsuiesc, obiecte neînsuflețite prind viață iar trecutul se ghicește într-o ceașcă de ceai

Cu adevărat norocos se poate numi cel care poposește, măcar și numai pentru câteva zile, în capitala azeră. Nu știe încă, dar spectacolul care prinde acum a i se desfășura în fața ochilor va fi încadrat, peste ani, în categoria celor mai interesante la care a asistat vreodată. Încet, șovăitor, se pune în mișcare, alăturându-se șuvoiului de oameni ieșiți pe străzi în număr mai mare ca de obicei, cu sentimentul, neliniștitor și mângâietor deopotrivă, că se află pe urmele unui fir aducător de nebănuită bucurie, că a purces fără de știință, mai mult intuitiv, în căutarea unei comori ascunse.

Un oraș într-un carusel (30)

Montreux, septembrie 2013.

Stai la Tulip Inn, Muscat... și-ai să te întorci și tu în Oman

Va veni o zi când mă vei întreba unde să înnoptezi în Oman. Mai bine zis în Muscat, capitala Sultanatului, al cărei nume unii l-au tălmăcit drept locul numai bun de ancorat iar alții se vede treaba că au și luat de bună astă interpretare, altminteri pe aici nu s-ar fi preumblat, rând pe rând, triburi străvechi, persani, portughezi, otomani dar și... turiști, mai temuți ei de altfel decât toți înaintașii lor la un loc. Știi bine că aici mă îndeletnicesc, printre altele, cu răspunsuri, și un răspuns vei căpăta și tu numaidecât la astă întrebare, căci locul în care te sfătuiesc să "ancorezi" odată ajuns în Muscat e nu doar testat de mine ci mi-a mai și plăcut într-atât încât am pe buze oricând al lui nume și îți pot întări că aceia ce-l au în grijă sunt vrednici să-ți fie gazde oricând. Hotelul, e drept, n-afișează decât trei stele, dar asta nu-l împiedică a se comporta ca și cum ar avea mai multe.

Cum îți agravezi dorul de ducă în 22 de pași simpli... de dans

Lisabona la asfințit

Aș fi zis "Cum îți alini dorul de ducă..." dacă experiența nu mi-ar fi arătat de atâtea ori că, departe de a-mi potoli setea de călătorii, melodiile de mai jos și altele ca ele mai rău mă determină să-mi doresc să mă aștern iar la drum, asta când nu mă fac să oftez de mama focului la gândul locurilor pe care le-am văzut, în care am locuit, de care m-am atașat și de care doar cu greu m-am putut desprinde. Cum se prezintă o mică parte din playlist-ul meu călător, poftim de vezi mai jos. Te previn însă că nu îmi asum câtuși de puțin răspunderea pentru consecințe.

Decalogul călătorului judicios

Puține sfaturi în materie de călătorii merită cu adevărat atenția ta. În fond și la urma urmei, pe banii lui fiecare face cum îi poftește inima și nimic nu-i e mai nesuferit călătorului chitit să-și lărgească orizontul de cunoaștere și experiențe decât un set sau mai multe de prescripții sterile menite a-l înregimenta, standardizându-i și compartimentându-i conduita. Indicațiile prețioase, de tipul acelora de care colcăie îndeosebi internetul, din nefericire principala sursă de informare a zilelor noastre, sunt apanajul unei categorii aparte de bipezi, vanitoși din cale afară, ca să nu zic de-a dreptul narcisiști, ce se autointitulează vocal specialiști și umplu pagini peste pagini (virtuale) de considerațiuni pe cât de numeroase, pe atât de lipsite de valoare și miez, cărora ei le atribuie o importanță înzecit mai mare decât cea meritată, considerând pasămite că noi ceilalți nu ne-am fi descurcat de capul nostru fără ilustrele lor învățăminte și cel mai probabil ne vom înclina, umili, în fața generozității și bunăvoinței lor. Considerațiuni care, propagate și reiterate la infinit de astfel de minți și condeie sărăcuțe, ajung să ți se fixeze pe nesimțite într- un ungher al minții, cu statornicie și încăpățânare de clișeu.  

Bird's Eye View over... New York

Când vine vorba de cele mai arătoase peisaje urbane ale lumii, un lucru e sigur: combinația dintre zgârie-nori și întinderi considerabile de apă, fie ele râuri sau oceane, nu dă greș niciodată. Este și cazul New York-ului, unde clădirile emblematice, aglomerările ordonate de vegetație, nu puține situate la înălțime, insulele mai mari sau mai mici și puzderia de poduri ce fac legătura între ele își dau mâna într-o regiune cunoscută drept unul dintre cele mai mari porturi naturale din lume pentru a crea o imagine greu de uitat chiar și de către cei mai versați călători.

Seychelles în 11 fotografii panoramice

Încă de la prima incursiune pe țărmurile seychelleze mi-am promis că am să revin, cândva, în cele mai frumoase insule din lume. Nu mă așteptam să mi se ofere - în ultimele două luni - două ocazii de a mă întoarce în Seychelles la distanță de nici trei săptămâni una de cealaltă, dar dacă așa a fost să fie am zis bogdaproste, mi-am azvârlit rapid în bagaj încălțămintea de plajă și snorkelling, costumele de baie și ochelarii de înot și dusă am fost, fără a-mi mai sâcâi norocul cu prea multe întrebări. 

Un oraș într-un carusel (29)

San Sebastian, iunie 2013.

Stai în sânul naturii la... Rocha Brava Village Resort, Algarve

Când spui Portugalia spui, inevitabil, Algarve. Anual, turiștii vin aici cu milioanele, atrași de renumele și mirajul coastelor care adăpostesc, disputabil, cele mai frumoase plaje din țară, ba poate - zic unii - chiar din Europa. Localnicii în schimb strâmbă din nas când vine vorba de Algarve. Pentru ei, regiunea cu nume de sorginte arabă nu este decât un alt loc extrem de turistic și care nu mai aparține demult portughezilor, cam de când a fost luat cu asalt de englezi, nemți și francezi cu stare care și-au cumpărat aici proprietăți, și-au deschis restaurante, hoteluri și pensiuni. Toate cu specific portughez, desigur, căci - nu-i așa? - nu s-a născut încă specificul care să nu poată fi reconstituit prin imitație, mai ales în vremurile tot mai lipsite de substanță pe care le trăim. Locuri mai puțin atinse de molima vremurilor ar mai fi ele pe ici, pe colo, ba chiar și plaje mai frumoase chiar decât cele înspre care se îndreaptă anual sus-menționații turiști, iar portughezii ți le-ar da ei în vileag, dar parcă totuși nu se îndură. Mai scapă însă, din când în când, câte o vorbuliță fugară pe care, dacă ești vigilent, ai face bine să o valorifici, căci vei descoperi locuri și plaje un strop, măcar, mai ferite de frenezia turistică istovitoare care pune stăpânire pe toate celelalte. Un astfel de loc este Carvoeiro...

Străzile, faimoasele străzi din San Francisco

Te înșeli dacă ai impresia că nu-ți trebuie nimic special pentru a lua la pas străzile, faimoasele străzi din San Francisco.

Pe lângă o minimă condiție fizică, e musai să te înarmezi cu o pereche de pantofi confortabili, altminteri îți prezic un sfârșit prematur al plimbării.

N-ar strica să dispui și de un interval de timp rezonabil, alergătura pe colinele orașului nu e recomandabilă decât dacă intenționezi, în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat, să participi la San Francisco Marathon.

Alergător la San Francisco Marathon 2015

Și apoi ar fi păcat să nu apuci să te delectezi cu peisajele spectaculoase ce se ivesc la fiecare cotitură abruptă, nemaivorbind de frecventele oportunități fotografice.

Un oraș într-un carusel (28)

Trier, decembrie 2013.

60 de indicii că ești dependent iremediabil de călătorii (II)

Aeroporturile te știu pe de rost iar lumea cască ochii cât cepele când aude cum reciți informații peste informații despre destinațiile tale favorite. Nu că te-ar fi întrebat neapărat, însă oricum te ascultă cu plăcere pentru că ești pasionat și asta ți se citește limpede în privire. Pus să alegi între orice altceva și călătorii optezi cu ochii închiși pentru călătorii și întotdeauna călătorești exclusiv pentru plăcerea proprie, fără speranța ori intenția de a trage foloase materiale sau de orice altă natură de pe urma aventurilor tale. Călătorii adevărați sunt puțini și o știi prea bine, iar pentru tine călătoriile nu sunt mijloc, ci scop în sine.

60 de indicii că ești dependent iremediabil de călătorii (I)

Ești un șoarece de bibliotecă specializat pe raionul de travel. De când te știi ai ronțăit mai toate cărțile de aventură din mai toate bibliotecile care ți-au ieșit în cale. Sigur, nu te-ai mulțumit doar cu ele, însă acestea ți-au trasat o bună parte din traiectoria ulterioară. N-ai sta locului o clipă, ești veșnic însetat de cunoaștere și îți subordonezi întreaga existență unei singure și atotputernice pasiuni: călătoriile. Ai o colecție impresionantă de suveniruri, dar și de hoteluri-bijuterie vizitate și nu aduni țări, ci amintiri și experiențe, așa încât nu eziți să revii iar și iar în locurile care au reușit să ți se insinueze în suflet. Mai frică decât de zbor nu-ți e decât de a sta acasă. Ești spontan și nimic nu poate sta între tine și următoarea ta călătorie, că doar vorba aceea, cine știe când ți se va mai oferi o atare ocazie? 

Bird's Eye View over... Reykjavik

Cum ar fi să-ți dai întâlnire cu soarele de la miezul nopții în capitala cea mai nordică a lumii, situată nu foarte departe de cercul polar? Sau poate preferi aurora boreală, mai ales dacă-ți spun că nu rareori primăria orașului Reykjavik alege să aprindă, deasupra orașului, stelele în locul tradiționalelor lumini pământene, pentru ca toată suflarea să poată admira în voie poate cel mai spectaculos fenomen natural cunoscut omenirii? Cum ar fi să dai o șansă unei mici, dar inedite așezări umane, a cărei strălucire aparte rezidă mai puțin în clădiri impunătoare, colecții splendide de exponate și hățișuri de străzi care-l au pe vino-ncoace ci mai degrabă în contraste surprinzătoare, mulțumirea vădită pe care o aduce cu sine un trai tihnit și atitudinea călduroasă a locuitorilor ei? 

Stai la... Hotel Maltanski, Cracovia - mic, central și confortabil

Sunt multe hoteluri în Cracovia și mai toate-ți atrag atenția cu decoruri somptuoase, mic dejunuri sățioase și paturi comode ce abia așteaptă să le învrednicești cu prezența-ți trecătoare așternuturile scrobite și peste măsură de ademenitoare. Atât de multe și primitoare sunt, încât poate că l-ai trece cu privirea pe acesta, de n-ar fi rating-urile uriașe față de ce te-ai aștepta în mod normal de la un hotel de doar 3 stele. Curios cum ești din fire, te apleci minute bune asupra atuurilor hotelului și în cele din urmă nu te înduri să părăsești pagina fără să plasezi o rezervare. Odată ajuns la fața locului, o singură privire e de ajuns ca să îți dai seama că nici nu puteai face o alegere mai inspirată.

Groenlanda - În loc de introducere

Poate vă întrebați cum e Groenlanda. Nu-mi imaginez că vă gândiți să o apucați într-acolo, n-am întâlnit multă lume care să fi fost, și mai puțină am întâlnit care să-și fi dorit să meargă. Sunt mulți ani de când visez la o călătorie în Groenlanda, atât de mulți încât nici nu mai nădăjduiam că se va întâmpla vreodată. Mă bucur că pot spune, astăzi, că nu a fost așa. Nu m-au împiedicat nici temerile celor dragi, nici reacțiile - cel mai adesea dezamăgitoare - ale celor din jur: Bine, bine, dar nu e frig? Cum, Groenlanda? De ce tocmai acolo? A, Groenlanda! Ciudați mai sunteți și voi, nu puteați alege o destinație mai normală? Nu, le răspundeam mereu și le-aș răspunde și mai abitir acum. Nu puteam alege o destinație mai normală. Din fericire.

Asa încât nu se cuvine să încep relatarea celor aproape 2 săptămâni groenlandeze cu altceva decât lista ce urmează. Lista este pentru vegetarieni, sensibili, ipocriți, ignoranți, curioși, aventurieri, visători sau toate la un loc. Cum este dară (în) Groenlanda? Păi în primul rând...

Un oraș într-un carusel (27)

Arles, iunie 2013.

Groenlanda pe repede înainte

Sau primele noastre încercări de time lapse. Filmulețele le-am făcut din camera noastră de hotel cu vedere panoramică sublimă asupra faimosului Disko Bay, patrimoniu universal UNESCO și punct culminant al oricărei vizite în Groenlanda.

1. Peisaj cu nori și soarele de la miezul nopții. Observați mișcarea (altfel imperceptibilă) a aisbergurilor:

Un oraș într-un carusel (26)

Hong Kong, decembrie 2012.

21 de motive să te îndrăgosteşti de Dubai

Ai auzit, poate, că Dubaiul nu duce lipsă de atuuri. Unii spun că ar avea chiar farmec. Din anturajul tău se întâmplă frecvent să mai plece câte cineva în vacanţă la Dubai. Ştii un număr deloc neglijabil de persoane care şi-au pierdut capul după el, astfel că revin aici an după an. Ba chiar mai sunt şi unii - şi nu puţini! - care îşi fac frumuşel bocceaua, îşi înşfacă de-o aripă partenerul de viaţă şi călătorii şi se mută netam-nesam în Dubai. Ce-o fi, dom'le, atât de grozav la Dubaiul ăsta? te întrebi ades și... nu sunt eu aia care să rezist ispitei de a-ți răspunde, pe foarte scurt, la astă întrebare...

Stai la... House Dolphins, Thassos și primești gratis o familie de greci

Acesta nu este un articol despre un hotel. Nici măcar despre o pensiune, deși cuvântul în sine oglindește, chiar dacă destul de palid, realitatea. Acesta este un articol despre o micuță afacere de familie și nesfârșita dragoste pe care doi soți, Nikos și Eleni Psalidas, au zidit-o, pe îndelete, în timp, dar trainic, în căsuța lor pentru oaspeți ridicată la malul mării în Kinira, Thassos. Căsuță pe care, cu gândul la unele dintre cele mai prietenoase și sociabile viețuitoare de pe planetă, au numit-o sugestiv House Dolphins.

Snorkelling de excepție în Emirate

Oricât de greu ar putea părea de crezut minților încărcate de prejudecăți și neinformate, Emiratele sunt mult mai mult decât o însumare de mall-uri, cafenele, restaurante și recorduri, iar dintre toate activitățile oferite cu generozitate de natură și oameni prin părțile astea zău că shopping-ul ar trebui să se situeze pe ultimul și cel mai neînsemnat loc. 

E drept, dacă pleci urechea la ce îți spun unul și altul în detrimentul trecerii informațiilor prin filtrul propriei rațiuni, s-ar putea să rămâi cu o impresie greșită despre Emirate și celelalte țări din jur. La fel și dacă ajungi aici întâmplător, în trecere, și nu ai prea mult timp la dispoziție pentru a descoperi și altceva decât îți arată autobuzele turistice ori excursiile axate pe două-trei-zece atracții principale, și acelea stabilite în funcție de gusturile îndoielnice ale unei anumite (și din păcate majoritare) categorii de consumatori.

Ape's Eye View over... Gibraltar

Pentru un teritoriu cu o suprafață de doar 6 km pătrați, Gibraltarul are cu ce se mândri în fața vizitatorilor: un castel maur, o peșteră fără de fund despre care se spune că ar fi fost dedicată lui Hercule, tuneluri de pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial, o stâncă faimoasă, cunoscută drept una dintre Coloanele lui Hercule dincolo de care Platon spunea că s-ar fi întins imperiul pierdut al Atlantidei și un șir de trepte tăiate în munte care urcă pieptiș până la ea, un far pitoresc situat în cel mai sudic punct al peninsulei, acolo unde se întâlnesc Atlanticul și Marea Mediterană, un aeroport inedit - singurul din lume a cărui pistă de aterizare se intersectează cu o șosea cu patru benzi, prevăzută cu barieră - și desigur, o atracție deloc de neglijat, macacii berberi sau magoții, singurele primate sălbatice din Europa, de a căror rămânere în Gibraltar legenda spune că atârnă apartenența acestuia și pe viitor la Marea Britanie.

Un oraș într-un carusel (25)

Wasserburg am Inn, decembrie 2007.

Portugalia: 10 străduțe cu șarm pe care să rătăcești la vară

Îți plac orașele mici, cu străzi înguste și pietruite care șerpuiesc printre căsuțe colorate și ghivece cu flori, pe sub portocali încărcați de fructe și felinare pitorești? Unde nici soarele nu se îndură să nu strălucească necontenit, iar micuțele restaurante și cafenele primitoare te îmbie să le calci pragul și să zăbovești preț de un fel, și încă unul? Portugalia are o mulțime, la fel cum are o sumedenie de festivaluri ispititoare care le schimbă complet înfățișarea din timp în timp, astfel încât n-ai cum să te plictisești de a le străbate ori de câte ori ai reveni. Găsești mai jos o listă cu orășelele mele portugheze preferate pe ale căror străduțe cu șarm sunt sigură că nu te-ar deranja nici pe tine să rătăcești la vară.

Patagonia (3) - Farul care nu era el însuși

A fost odată un far care era faimos pentru că nu era el însuși. Sigur, în ceea ce îl privește și dacă farurile ar putea avea vreodată mustrări de conștiință, în apărarea lui fie spus că farul nostru n-ar fi avut nimic să-și reproșeze, el unul era el și nimic mai mult decât el, atât cât se pricepea să fie.

Doar că lumea îl credea farul de la capătul lumii. Și crezându-l ceea ce nu era, deși el personal se încăpățâna, cu toată ființa lui, să fie el însuși, lumea pleca în căutarea lui mai ceva ca în pelerinaj.

(Alte) 50 de idei (din experiența proprie) pentru un an de pomină (II)

Cascada Iguazu

Când simți că a trecut cam multișor de la ultima încordare a memoriei iar învălmășeala din interiorul prețiosului și, din păcate, unicului tău cap tinde să atingă cote alarmante, e momentul să dai frâu liber experiențelor și ideilor care îl țin ocupat peste măsură, sperând că acestea vor poposi undeva unde nu doar să poată fi considerate în siguranță, la adăpost de festele unei minți hiperactive, ci să și fie ușor accesibile oricui ar binevoi a le considera utile ori vrednice de a fi luate în considerare în contextul unei anumite călătorii. Cititorului acestor rânduri îi amintesc faptul că lista are caracter orientativ iar completările ei sunt supuse exclusiv limitelor propriei sale imaginații.

Un oraș într-un carusel (24)

Cannes, iunie 2013.

Stai la... Hilton Baku pentru confort internațional și ospitalitate azeră

Nu știu pe nimeni căruia să-i fi venit de hac oleacă de răsfăț. Deși e drept, în capitala Azerbaidjanului sunt șanse mari să ți se ofere în exces, alături de un preaplin de amabilitate, locșoare de luat la picior și... calorii. Dacă medicul curant ți-a recomandat cumpătare, mai bine stai acasă. În caz contrar, ia în calcul un hotel care să îți întregească răsfățul și să te ajute să îți recapeți forțele după alergătura fiecărei zile. Ce părere ai de Hilton Baku, hotelul care a rescris în stil propriu, mult îmbunătățit, standardele și așa ridicate ale lanțului internațional din care face parte?

Bird's Eye View over... Bangkok

Fără a mă număra printre cei nu tocmai puțini pentru care prețurile mici, construcțiile exotice și degringolada greșit interpretată drept libertate sunt argumente suficiente pentru a ridica în slăvi una ori alta dintre țările lumii, trebuie să recunosc că vizitele în Thailanda nu au fost chiar atât de neplăcute cum mă așteptam.

Patagonia (2) - Pasager clandestin la capătul lumii

Dubai, xx ianuarie 2015

Să-l iau, să nu-l iau cu mine? L-aș lua, mi-am promis și mie, i-am promis și lui și n-aș vrea să fie dezamăgit, la fel cum n-aș suporta gândul de a fi ratat astă - poate unică - ocazie. Și totuși, nu prea am unde să-l pun. Aș putea să-l strecor pe undeva și să sper că nu va stânjeni pe nimeni cu greutatea-i suplimentară dar... eu știu dacă o să țină figura? Sunt totuși atâtea zboruri...

București, xx ianuarie 2015

Să-l iau, să nu-l iau cu mine? De un zbor am scăpat deși... trebuie să recunosc că nu e cel de care mă temeam cel mai tare. Prevederile sunt mai stricte în Europa, iar în America de Sud nu știu încă la ce să mă aștept. Și chiar dacă aș reuși să-l strecor până acolo, apoi ce mă fac pe atâtea zboruri interne? Nu, nu-l iau, deși mă doare sufletul, i-am promis... sau poate...? 

Un oraș într-un carusel (23)

Puerto Madryn (Patagonia), ianuarie 2015.

Alice în Noaptea Minunilor

Pe Alice am întâlnit-o într-o noapte adâncă la vreo 39.000 de picioare depărtare de pământ în avionul care ne aducea pe amândouă din Los Angeles la Dubai. Ședea pe una dintre băncuțele aflate de ambele părți ale lounge-ului magic plin de prăjiturele și clondirașe viu colorate, cu potențial necunoscut, de genul acelora de care Alice luase hotărârea să se țină departe de la ultima pățanie care îi cam știrbise nu doar din încredere, ci și din dimensiuni, din fericire însă doar vremelnic. Soțul ei, canadian de fel, purta ochelari cu ramă invizibilă și avea o căutătură atentă, vioaie și mereu alertă care te făcea să crezi că primise ștafeta de a-i purta de grijă lui Alice de la însuși Iepurele-Alb-cu-mănuși-din-piele-de-căpriță-și-cu-ceas-de-buzunar pe care Regina, probabil călcându-și pe neinimă, îl mai cruțase în sfârșit de unele dintre sarcini.

Top 12 țări cu cele mai frumoase plaje

San Sebastian

O lege nescrisă spune că ai cu atât mai multe șanse să pășești pe cele mai exclusiviste plaje ale pământului cu cât interesul tău față de plaje este mai scăzut spre aproape inexistent. Ca o admiratoare ferventă a acțiunii legilor nescrise asupra lumii în general și asupra propriei mele persoane în particular, i-am făcut voia astei legi și am continuat să disprețuiesc cu obstinație plajele și insulele planetei, deși trebuie să admit că multe dintre ele au fost la un pas de a-mi zădărnici demersul. Astăzi, după un număr considerabil de ani și plaje care mi s-au succedat prin fața ochilor, mă recunosc înfrântă și te poftesc să descoperi, de îți surâde ideea, care sunt țările ale căror plaje mi-au venit de hac.

Stai la... Premier Inn Dubai - cazare convenabilă peste drum de aeroport

Nu-mi fac griji că n-ai putea alege un hotel pe placul tău din multitudinea de oferte pe care le pune la bătaie Dubaiul. Indiferent de numărul de stele, hotelurile din Emirate (ba chiar hotelurile din Golf, în general) sunt mult peste media din Europa iar serviciile rareori lasă de dorit. Lucru care se oglindește din păcate mai mereu în prețurile camerelor. Și cum Dubaiul este o destinație vizitată tot timpul anului - în ciuda gradelor greu suportabile măcar vreo 7-8 luni - prețurile tind să fluctueze puțin spre deloc. Dacă însă resorturile de lux te lasă rece și tot ce cauți este o cazare convenabilă cu rating excelent, situată aproape de aeroport dar care să nu necesite închirierea unei mașini, îți propun un hotel la care am stat deja de două ori anul trecut, în februarie și în iunie, fără să-i fi găsit vreun cusur notabil.

Un oraș într-un carusel (22)

Madeira, iunie 2014.

Patagonia (1) - Cu caiacele printre lei de mare

Nimeni niciodată nu mi-a spus că dacă îmbrățișezi un leu de mare patagonez ai șanse să ajungi să-i vezi semenii la ei acasă. Prin urmare nici că puteam fi bănuită de un atare interes atunci când am strâns la piept cu foc nu unul, ci vreo trei reprezentanți de seamă de-ai acestora la un acvariu oarecare din Portugalia. Un an și ceva mai târziu, iată-ne hăt departe peste ocean, în drum spre Patagonia, implorând asiduu toate zeitățile manifeste și ascunse să nu ne înșele mărețele așteptări îndelung adunate, migălos întreținute și niciodată abandonate atâta pustiu de vreme. La cum s-au petrecut lucrurile, se vede treaba că ceva-ceva om fi făcut noi bine pe lumea asta... sau mă rog, zeitățile cu pricina or fi fost atât de binedispuse și îngăduitoare încât nu s-au deranjat să pună bețe în roate unor bieți muritori (presupunere care aproape că mă încântă la fel de mult precum cea dintâi).

Primul Revelion în Dubai

Bine-ar fi să avem cu toții un an nou măcar la fel de grandios precum focurile de artificii la care am asistat ieri în premieră în Dubai! Altele mai inspirate nicicând nu mi-a fost dat să văz, drept pentru care mi-am zis că n-ar strica să vă spun din timp unde vă sfătuiesc să vă petreceți Revelionul următor. La mulți ani 2015!