Stai la... Grand Hotel Excelsior și ai cea mai frumoasă priveliște din Malta!

O călătorie pe o insulă, oricare ar fi aceea, nu are farmec dacă nu alegi o cazare care să te situeze suficient de aproape de apă încât să-ți poți cufunda, practic, degetul cel mare de la picior în îmbietoarele unde răcoroase din... chiar moțul patului. Un deziderat căruia tot mai multe hoteluri de lux din lume se grăbesc să-i dea curs cu scrupulozitate și pe care tot mai mulți călători îl includ printre exigențele lor atunci când își caută găzduire pentru perioada vacanțelor. Adaugă la asta proximitatea față de principalele atracții ale locului, camere plăcute, bucate alese și oareșce facilități suplimentare și pun prinsoare cu tine pe ce vrei că hotelul cu pricina nu va duce în veci lipsă de vizitatori! Este și cazul uluitorului Grand Hotel Excelsior din Valletta, Malta, de ale cărui servicii excelente am avut plăcerea să beneficiez cu puțin timp în urmă, drept pentru care nu ezit a-l recomanda ori de câte ori am ocazia. 

Un oraș într-un carusel (31)

Redondo, septembrie 2013.

Bird's Eye View over... Seoul

Nimic nu-ți poate sta în cale dacă, pasionat fiind de turnuri și priveliști panoramice de pretutindeni, purcezi, într-o bună dimineață de ianuarie, să cucerești falnicul bastion al Seoul-ului, pe numele lui consacrat N Seoul Tower. Nici rafalele înghețate ale vântului ce înfioară în răstimpuri marea de crengi desfrunzite răspândite pe coama dealului Namsan, nici soarele pirpiriu ce-și trimite zadarnic razele neputincioase peste ochiurile de apă încremenite în încleștarea gerului, nici măcar aburul fumuriu care s-a înstăpânit peste orizont, diminuând considerabil vizibilitatea. Cu atât mai puțin rânjetul batjocoritor al buturugii cu față umană puse de strajă la hotar ca pentru a pune pe fugă puținii turiști care se abat pe aici pe timp de iarnă. Experiența îți șoptește că nu-s decât încercări pe care priveliștea din vârful turnului de 237 de metri le va compensa, de bună seamă, înzecit. 

Maldive în 8 fotografii panoramice

Deși nu pot spune că duc lipsă de călătorii prin fel și fel de insule exotice, trecuse ceva vreme de când nu mai pusesem piciorul în Maldive și tânjeam, în sinea mea, să mă întorc. A cincea oară, e drept, dar ce-are a face? Insulele-s și ele la doi pași de Dubai, distanță numai bună de-un island break, de sporturi acvatice și subacvatice nu-s eu omul care să se plictisească cu una, cu două, iar culoarea apelor Oceanului Indian îmi stârnește mereu aceleași exclamații de uimire, chit că nu mai e demult o noutate pentru mine. 

Și apoi toată lumea știe că Maldivele sunt pe cale să se scufunde, nu-i așa? Scuza perfectă pentru o nouă raită de recunoaștere, cu tot ce presupune ea. Adicătelea snorkelling în neștire, înot cu rechinii, din când în când pauză de cocktailuri la umbra cocotierilor și, desigur, huzur într-unul din hamacurile cu care - din fericire - sunt ticsite plajele hotelului. Trai, nenică, pe vătrai, cum ar veni!