Bird's Eye View over... Auckland

Sky Tower Auckland

Eheei, călătorule, dacă ai ajuns tu până aici nu se face să sari tocmai peste obiectivul numărul unu al fostei capitale neozeelandeze, acela care se fălește cu recordul de a fi cea mai înaltă structură construită de om în emisfera sudică. Lunganul cu pricina, folosit atât în scopuri turistice, cât și ca turn de telecomunicații, adăpostește, pe lângă platformele de observație de la etajele 51 și 60 - dintre care cea mai îndrăzneață te poftește să arunci un ochi asupra împrejurimilor de la nu mai puțin de 220 m înălțime - singurul restaurant rotativ din Noua Zeelandă. Și zice-se că într-o zi cu vizibilitate bună poți cuprinde cu privirea până la 80 de kilometri de peisaj în orice direcție ai scruta zările. Despre SkyJump și SkyWalk mai bine nici nu-ți spun, dacă chiar ți s-a urât cu binele nu văd de ce te-ai deranja tocmai până în Noua Zeelandă, numai eu știu vreo cinci duzini de alte opțiuni îmbietoare care ți-ar putea veni de hac ceva mai aproape de casă, nu-i păcat să te obosești să străbați jumătate de glob pentru asta?

Chestionar călător

De bună seamă că Ovidiu de la Bucketlist.ro a considerat că nu mă mai luase demult nimeni la întrebări atunci când mi-a transmis chestionarul de mai jos. De-o fi așa sau nu, nu știu, cert e că pentru Ovidiu am o slăbiciune virtuală încă de când mi-a creat - din proprie inițiativă și fără niciun fel de obligații din partea mea, doar așa, pentru că e el drăguț - logoul pe baza de rândunici pe care îl vedeți zilnic pe Facebook, așa încât mă supun cu dragă inimă și răspund - cu mică întârziere, ce-i drept - întrebărilor de mai jos.

1. Unde ai zburat prima dată cu avionul?

În Austria, la Semmering, în clasa a patra. Despre prima dată adevărată (care s-a lăsat nu doar cu o căLătorie de pomină, ci și cu o căSătorie așijderea) am povestit pe larg aici. 

2. Numește 3 lucruri esențiale pentru tine în călătorii.

Pașaportul, biletul de avion și camera foto. Sunt de altfel primele trei lucruri pe care le pun în geantă înainte de orice călătorie, eventual urmate de carnetul de vaccinuri.

Stai la Santa Justa, Lisboa - un hotel pe măsura celui mai șarmant oraș din Europa!

De-aș fi știut, de când tot vin și revin în capitala Portugaliei, că în buricul târgului, la doi pași de Rua Augusta si Elevador de Santa Justa, dincolo de ziduri istorice a căror înfățișare nu trădează nimic din toate câte așteaptă să-și reverse prinosul asupra norocoșilor locatari de ocazie, se află o nestemată de hotel cu servicii demne de cel mai șarmant și ospitalier oraș din Europa, zău că numai aici aș fi stat de fiecare dată și tot cămăruța ceea de la mansardă cu vedere la acoperișuri și un petic de cer scindat de nori aș fi rezervat-o, iar și iar.

Și dacă pe nori, știu, e regretabil, dar n-ai cum să-i țintuiești locului, ca într-un tablou, pe cerul mereu schimbător al Lisabonei, camera - cu interiorul ei agreabil și variile găselnițe dictate de economia de spațiu, care însă nu se traduce și prin economie de confort, cu fotoliile tip bean bags și patul mai mult decât încăpător - e o certitudine plăcută, una la care să îți tot vină să te întorci pe înserat, căci în Lisabona, în lipsa unui hotel cumsecade, nu văd sincer ce te-ar putea împiedica vreodată să îți petreci și noaptea pe străzile pitorești ale orașului, străzi pe care se întâmplă mai mereu câte ceva notabil!

De când sunt în Dubai...

...nu mă mai plâng de căldură. Mai ales după cei aproape doi ani de Portocalia în timpul cărora numai eu știu cât și cum am făcut frigul. Dacă mai auziți vreodată pe cineva spunând cum că-i cald în Portocalia, trimiteți-l la mine, am eu ac de cojocul vorbelor lui.

...nu ratez nicio ocazie de city break, fie el și unul la "capătul lumii" (Australia, Noua Zeelandă, S.U.A.). Spuneți voi, cum aș putea să nu profit de faptul că mă aflu în cel mai tare oraș-hub al planetei?!

...citesc (și mai) mult. Cu riscul că neglijez blogul, pagina de Facebook, conturile de Instagram, Twitter și toate celelalte, citesc. Întotdeauna mi-am dorit să am mai mult timp pentru citit și uite că acum programul îmi permite. Așadar, dacă nu apar cu zilele în social media și nu dau semne că aș fi pe coclauri, mă găsiți probabil pe undeva la umbra unui palmier cu o carte în mână. Nu degeaba mi-am cărat toată biblioteca după mine în Dubai, unde mai pui că am descoperit o librărie fantastică aici care mă aprovizionează cu tot ce-mi poftește inima.

...fac (și) mai mult sport. Sală, piscină, mare, sală, piscină, mare. Ar putea părea monoton dacă n-aș schimba mereu peisajul. Deși nici în Dubai nu mi-e rușine cu frecventele ture de luat la picior parcuri cu frangipani și Gulmohar înfloriți, cele mai memorabile reprize de alergat au avut loc fără niciun dubiu în deplasare. Mi-e un dor nebun să alerg de-a lungul Tokyo Bay sub lumina slabă a lunii, înfofolită până în dinți pe malul Canalului Beagle ori pe un traseu groenlandez spectaculos cu vedere la Disko Bay, abia răsuflând din cauza aerului rarefiat!

Cipru în 14 fotografii panoramice

Unde găsești laolaltă situri istorice străvechi, plaje Blue Flag cu duiumul, ape limpezi ale căror variațiuni de culoare de la o zi la alta te lasă cu gura căscată și un cer curat cum numai în Lisabona, Sydney, Roma și Buenos Aires mi-a fost dat să văz, asta dacă nu pun la socoteală Groenlanda și Antarctica cele puțin bătute de încălțări omenești? Ce să vezi, în Cipru! Răspunsul zău că mă uimește și pe mine, într-atât am plecat cu niște așteptări (nu mici, e drept) și ne-am întors cu altele. 

Amfiteatre și ruine în vârf de deal cu o mândrețe de seaview care ar face cinste oricărui așezământ turistic contemporan de multe stele (mărturie de netăgăduit că gusturile nu s-au schimbat ele prea mult din antichitate și până acum), castele medievale, caravanseraiuri în care nu te poți opri să nu zăbovești măcar un ceas pentru a-ți înmuia buzele în răcoarea parfumată a unui suc de rodii proaspăt stors de mâini încăpățânate, deși bătucite și tremurătoare, catedrale monumentale convertite în moschei, lagune albastre ale căror adâncimi limpezi te fixează cu mii de ochi subacvatici și sate mărunțele cu porți colorate, străzi pitorești și prăvălii vesele care te ademenesc cu degustări bahice, ele toate și multe altele sunt raiul pentru orice călător cu sufletul însetat de tot și toate. Sau mă rog, una dintre multele fațete ale raiului, căci sufletul călătorului cunoaște multe și mai toate, vezi bine, îi sunt la fel de dragi.