Dacă te aștepți să îți spun că Insulele Feroe sunt din cale afară de accesibile, dă-mi voie să te dezamăgesc. Aș zice chiar că se aplică reversul, iar motivele sunt nenumărate, începând, mă tem, cu prețurile destul de ridicate, pe alocuri chiar usturătoare (mai ales dacă, la fel ca pe noi, te interesează o experiență completă, nicidecum bifarea superficială a destinației și autoetalarea de rigoare pe platformele de socializare), vremea extrem de schimbătoare, similară - dacă vrei - capriciilor climatice islandeze, vântul nebun care, la fel ca în Islanda, nu rareori smulge copaci și rupe balustrade, drumurile înțesate de capcane, cu ondulări bruște, îngustări neașteptate și tuneluri cu o unică bandă de circulație și spații de depășire rare, înecate în beznă, drumuri pe care cel mai bine tot unul "de-al casei" se descurcă, traficul nu tocmai civilizat (feroezii, vei constata, nu se sinchisesc ei prea tare de regulile de circulație ori curtoazie, de fapt nu se sinchisesc ei prea tare de mai nimic) și, nu în ultimul rând, atotcuprinzătoarea ceață care dă de furcă în mod constant celor ce, turiști fiind, nu sunt, în mod evident și deloc neașteptat, familiarizați cu particularitățile vremii și ale locurilor.
Toate aceste neajunsuri și multe altele pot fi însă înlăturate cu ajutorul unui ghid destoinic. Am zis-o și o repet, cunoștințele unui ghid competent sunt mină de aur și în cazul locurilor obișnuite, darămite în acela al societăților relativ închise, cum este, în mare măsură, societatea feroeză. Unde mai pui că un ghid bun îți poate da și alte detalii, picanterii pe care să îți fie ușor să le memorezi și să ți le amintești peste ani, dar și informații practice de natură a-ți ușura șederea și a nu te aduce în situații de nedorit, cum ar fi aceea de a rata o experiență sau alta. Nu de puține ori o simplă schimbare spontană de traseu te poate scuti de vreme rea ori îți poate prilejui întâlniri de zile mari, neprevăzute, de multe ori, în programul inițial.
Odată rezolvată problema siguranței și a unei vacanțe tihnite, Insulele Feroe sunt mană cerească pentru iubitorii de natură și peisaje spectaculoase la care contribuie, nu de puține ori, taman particularitățile vremii de care aminteam mai sus. Și nu m-ar mira să îți dorești să revii aici cândva, poate chiar ca să descoperi unele sau mai multe dintre curiozitățile adunate de mine (deloc exhaustiv) în lista următoare...
1.. Cele mai bune luni pentru a observa fenomenul soarelui de la miezul nopții sunt iunie și iulie, când aproape că nu se întunecă deloc iar "apusurile" învăpăiate ai impresia că durează o veșnicie... și ceva. Potrivit localnicilor, aceasta e perioada ideală pentru o călătorie în Feroe din toate punctele de vedere, vremea fiind în general mai blândă și zilele mai însorite în aste două luni.
Soarele de la miezul nopții văzut în timpul uneia dintre alergările zilnice (Torshavn)
Tot acum e cea mai bună perioadă pentru a fotografia, în același timp, pasărea și floarea națională a Insulelor Feroe
2. Foroyar - numele insulelor - înseamnă nici mai mult, nici mai puțin decât... Insulele Oilor. Just, în condițiile în care acestea constituie populația majoritară și vorbim cam de 3-4 oi pe cap de locuitor, nu? Mai mult decât atât, una dintre cele mai hazlii istorii - care a și dus, de altfel, numele insulelor în lume - li se datorează tot lor, oilor. Și asta pentru că, sătui să se tot roage de Măritul Google să descindă în Feroe pentru a cartografia insulele, feroezii au găsit o soluție cât se poate de creativă: au montat camere pentru filmări la 360 de grade pe spinările a cinci oi, probabil atent selecționate, și le-au lăsat să zburde libere pe dealuri și câmpii. Și uite așa i-au dat peste nas lui Google, lansând deja faimosul Street Sheep View 360!
3. Dacă tot suntem la capitolul oilor, află că acestea sunt, toate, de proveniență norvegiană. La fel și petrolul feroezilor, care s-au dat definitiv bătuți după fix șapte încercări eșuate de a găsi o sursă proprie de petrol. Și multe altele sunt norvegiene, de fapt, că doar Insulele Feroe au fost, ulterior epocii vikingilor, colonie norvegiană.
4. Caii localnicilor nu sunt nici ei de prin partea locului. Din cei 500 de căluți pe care îi vei întâlni în insule, 300 provin din Islanda. Și adevărul e că asemănarea e izbitoare, acesta a și fost de altfel primul meu gând când i-am văzut.
5. Din totalul de 4 semafoare din insule, 3 se găsesc în capitala Torshavn. Da, da, locul e atât de mic încât nu are nevoie de mai multe, iar pe cele trei din capitală le poți bifa în decurs de câteva minute. În ceea ce ne privește, știm cel puțin un loc în Groenlanda unde nu există niciun semafor și doar un singur semn de circulație prăpădit, așa încât cele 3-4 din Insulele Feroe ni s-au părut chiar... multe! :)
6. Puțini știu că în insule se mai găsește o ultimă stație de vânătoare de balene norvegiană, acum abandonată. Dacă zăbovești cu privirea asupra împrejurimilor încântătoare, mai devreme sau mai târziu vei descoperi lângă unul dintre zidurile clădirii și un os de balenă de dimensiuni deloc neglijabile, năpădit acum de ierburi și umezeală într-o asemenea măsură încât l-ai putea lesne confunda cu un trunchi putrezit de copac.
7. În Vestmanna, locul de plecare a unei croaziere fabuloase de-a lungul coastelor feroeze, cu stânci și grote spectaculoase și pasaje înguste pe sub care treci ținându-ți respirația, pe de o parte, și casca de protecție, aflată oricând în pericol de a-ți fi smulsă de o rafală zdravănă de vânt, pe de alta, urmărind, în tot acest timp, cerul înțesat de păsări (inclusiv faimoși papagali de mare atât de râvniți de camerele foto ale turiștilor), lucrează vreo 20 de români. L-am întrebat pe unul dintre ei cum i se pare viața în Insulele Feroe și, sinceră să fiu, nu părea să își dorească să se întoarcă prea curând în România. Mă întreb de ce... :)))
Elefănțelul din Vestmanna (în centru, între cele două stânci mari)
8. Cele mai vechi construcții cu acoperiș tradițional de iarbă din insulele Feroe datează de acum 400 de ani și erau folosite în scopul depozitării plaselor și ustensilelor pentru pescuit și, desigur, al procesării capturilor, iar una dintre ele se poate și vizita (întâmplător aparține familiei Kristinei despre care veți citi mai jos la punctul 11). Tot aici, adică nu departe de Husavik, veți putea vedea mine din cel de-al doilea război mondial, amplasate pe vremuri de marina britanică pentru a împiedica sosirea pe insule a Wehrmacht-ului.
9. Acoperiș de iarbă nu au, în Feroe, doar locuințele, mai vechi sau mai noi, ci și bisericile, căsuțele pentru păsări, ba chiar și cotețele câinilor :).
Una dintre multele biserici amplasate în cadre naturale fabuloase, nu rareori pe malul oceanului
10. Dacă nu știai, Insulele Feroe sunt unul dintre puținele locuri din lume unde poți da nas în nas cu... inuiții. E drept că nu cu mulți și nu oricând, însă cele câteva zeci aciuate în Feroe au chiar și o casă a lor în Torshavn unde se întâlnesc în mod regulat pentru a socializa. Noi am dat peste ei în mod neașteptat la o terasă din port, într-una dintre multele zile cu soare din vacanța feroeză.
Greenland House
11. În insula Sandoy poți lua masa la o fostă centrală telefonică transformată acum într-o cafenea din cale afară de primitoare iar mâncarea îți va adusă și servită pe... uși antice transformate, la rândul lor, în tăblii de masă. Gazda inimoasă se numește Kristina și este soția unui important parlamentar (fost primar) feroez, iar decorurile sunt mai toate materiale vechi cărora li s-a dat o întrebuințare nouă. Încearcă neapărat codul cu cartofi la cuptor și sos de ceapă și unt pregătit în stil tradițional feroez și ai să te lingi pe degete, zău că da!
Kafe Breiðateig (cu nume predestinat pt. succes - "Broadway")
12. Cu autobuzele roșii din Torshavn poți circula gratuit. 13. Morile de vânt care se disting cu ușurință în depărtare într-o zi cu vizibilitate bună asigură 25% din necesarul de energie electrică al Insulelor Feroe. Unde mai pui că sunt și tare pitorești, mai ales dacă știi către ce parte a insulelor să te îndrepți pentru a le fotografia într-un cadru natural de zile mari!
Bag mâna în foc că habar nu aveai că Insulele Feroe sunt, probabil, singurul loc de pe planetă unde poți vedea în același timp: 14. ...cea mai înaltă cutie poștală din lume (record detronat, pare-se, recent)...
Cutia poștală de 6 m înălțime
15. ...o piatrăpunk cu ochișori...
16. ...un monument cam deșucheat închinat tricotatului (mai deocheate nu sunt decât ipostazele în care se fotografiază cu acesta turiștii!), îndeletnicire care aduce din nou în prim-plan multele asemănări dintre Islanda și Insulele Feroe...
17. ... păpuși realizate din bolovani rotunzi (rolling stones), îmbrăcate în port tradițional feroez, care străjuiesc intrările sau își ițesc căpșoarele rotunde din grădinile și de lângă zidurile colorate ale caselor feroeze...
Rolling Stones în Insulele Feroe :D
18. ... cel mai mare sau măcar unul dintre cele mai mari cârlige de pescuit din lume...
Pescari din toată lumea, pentru noi aici e Raiul!
19. ...un chip sculptat impecabil în piatră de forțele naturii, pierdut în mijlocul pustietății...
În dreapta imaginii (vezi nasul ascuțit)
20. ... cea mai veche casă de lemn încă locuită din lume...
Care datează de pe la 1100 și se poate și vizita
21. ... și, nu în ultimul rând, o închisoare cu acoperiș de iarbă ale cărei camere pentru deținuți au, toate, vedere la fiord și dealurile din jur!
Cea mai râvnită închisoare din lume?! :D
22. Vestea proastă e ca insulele se scufundă, vestea bună e că nu se scufundă decât în jur de 1 cm la fiecare 100 de ani, așa încât ai tot timpul să le vizitezi în viața asta. N-ar fi rău, totuși, să te grăbești, deja li s-a dus vestea în lume și tare mi-e că nu vor rămâne așa pustii și sălbatice pentru mult timp!
Aceste rânduri nu sunt scrise de mine. Sunt scrise de dorul nebun care-mi crește bătăile inimii, imi face sângele să alerge mai iute prin vene și îmi incinge tălpile cu fierul roșu al nerăbdării de a pleca la drum. Sunt scrise în gând mult înainte de a fi fost așternute pe hârtie, s-au petrecut mult înainte de-a fi fost măcar gândite...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu