Feerie în roz - Japonia (I)

Oricât de fotogenică ar fi Japonia în tot restul anului, e lucru unanim recunoscut că primăvara își dă întreaga măsură a frumuseții. Responsabili pentru explozia de lumină, culoare și bună dispoziție generală sunt nimeni alții decât cireșii, ziși și "sakura" în japoneză, ale căror inflorescențe roz le prilejuiesc japonezilor nu doar o stare de beatitudine și preaplin sufletesc vecine cu nirvana, ci și ședințe prelungite de leneșă contemplare, cunoscute publicului larg drept hanami ("privitul florilor"), cu sau fără variațiunea yozakura ("privitul florilor pe timp de noapte"). Și cum cireșii, dragii de ei, înfloresc în regiuni diferite ale Japoniei din martie până în mai, de bună seamă că împlinirea anuală a tradiției constituie pentru japonezi și una dintre rarele ocazii de a se elibera oleacă din strânsoarea lațului - alcătuit din muncă, obligații de afaceri și familiale și o din cale afară (dacă mă întrebați pe mine) de exagerată rigoare în tot și toate - care îi constrânge în restul timpului. 

De altfel cireșii - cu ciclica lor transformare - sunt considerați în cultura japoneză o metaforă a înseși vieții cu al ei debut timid, exuberanță mediană și (mult prea) grabnică isprăvire, iar contemplarea lor în sânul naturii și familiei un îndemn la mai puțină vanitate, goană, încrâncenare, căci existența însăși, după cum se știe, nu-i altceva decât deșertăciune, așa încât cireșii și a lor vremelnicie slujesc drept gingaș, dar și ferm imbold către seninătate, iubire, introspecție și împăcare.

Și cum ai putea, turist fiind, să stabilești cel mai bine un prim contact cu fascinanta cultură niponă dacă nu plonjând, alături de localnici, în contemplarea cireșilor înfloriți?

Nara

Osaka

Kyoto

Kawagoe

(Va urma)